Un site nu trebuie să-ți placă. Trebuie să te reprezinte.
Frumusețea e o apreciere subiectivă — iar ce ne place nu e neapărat identitatea firmei. Despre criteriile după care un site chiar merită judecat.
Cel mai frecvent criteriu prin care organizațiile judecă un website nou este și cel mai puțin util: dacă arată bine.
Când o organizație începe un proiect de website, conversația ajunge inevitabil în același loc. Se adună referințe. Se compară variante. Se discută despre culori, fonturi, imagini. Și undeva în mijlocul acestui proces apare întrebarea care blochează cel mai des un proiect:
Ne place cum arată?
Problema nu e că întrebarea e greșită. E că nu are răspuns corect.
De ce „frumos” nu e un criteriu
Frumusețea e subiectivă prin definiție. Ceea ce pare modern unui om pare rece altuia. Ceea ce pare elegant într-un context pare aglomerat în altul. Creativitatea e infinită — există întotdeauna o altă variantă, un alt font, o altă structură care ar putea arăta diferit.
O organizație care evaluează un website după criteriul estetic va fi mereu în căutare. Nu pentru că variantele propuse sunt slabe. Ci pentru că nu există un punct de oprire obiectiv. Dacă întrebarea e „ne place?”, răspunsul va fi întotdeauna „depinde” — și proiectul va continua să se rotească în jurul preferințelor personale ale celor din sală, nu al nevoilor reale ale organizației.
Un website nu trebuie să placă organizației. Trebuie să funcționeze pentru omul care ajunge pe el.
Criteriile corecte de evaluare
Un website bun nu e cel mai frumos. E cel care face trei lucruri simultan.
Te reprezintă corect ca organizație. Un vizitator care ajunge pe site și nu înțelege în câteva secunde cine ești, ce faci și pentru cine faci — a plecat deja. Website-ul nu trebuie să impresioneze. Trebuie să comunice fidel organizația care există în realitate, la nivelul la care a ajuns astăzi.
E clar pentru cel care ajunge pe el. Claritatea nu e un atribut vizual. E un atribut de structură și de mesaj. Un site clar e unul în care vizitatorul găsește rapid ce caută, înțelege ce urmează și nu e nevoit să depună efort pentru a înțelege cu cine are de-a face.
Funcționează în slujba unui obiectiv. Orice website există pentru un motiv — să genereze încredere, să atragă un tip specific de client, să susțină o decizie de colaborare. Un website care arată bine dar nu servește acest obiectiv e un proiect de estetică, nu de comunicare.
De ce decizia se blochează
Majoritatea proiectelor de website care durează prea mult sau se termină fără un rezultat clar au același numitor comun: criteriile de acceptare sunt estetice, nu funcționale.
Când nu există un standard obiectiv față de care să evaluezi varianta propusă, decizia devine imposibilă. Fiecare om din organizație are o preferință. Preferințele nu converg. Procesul se prelungește. Variante noi sunt cerute nu pentru că cele existente nu funcționează, ci pentru că nimeni nu știe exact ce ar însemna că funcționează.
Ieșirea din acest cerc nu vine dintr-o variantă mai bună. Vine din întrebări mai bune puse la începutul proiectului.
Întrebările corecte la începutul unui proiect
În loc de cum vrem să arate, întrebările utile sunt altele.
Cine ajunge pe acest site și ce încearcă să înțeleagă? Ce impresie ar trebui să lase după primele treizeci de secunde? Reflectă organizația care există astăzi sau una mai veche? Un vizitator care nu ne cunoaște înțelege imediat cu cine are de-a face și de ce ar trebui să continue?
Dacă răspunsurile la aceste întrebări sunt clare înainte ca proiectul să înceapă, evaluarea variantelor devine simplă. Nu mai e o chestiune de gust. E o chestiune de potrivire cu un standard agreat.
Observație
Un website nu trebuie să fie cel mai frumos din industrie. Trebuie să fie cel mai clar, cel mai fidel organizației și cel mai util pentru omul care ajunge pe el.
Acestea sunt criteriile față de care merită evaluat orice proiect de website — înainte de prima referință, înainte de primul concept, înainte de prima întrebare despre culori.